Page 32 - Frate cu meridianele si paralele vol. 1
P. 32

n pauze, şi-n zilele următoare, ne uitam urât unul la altul, eram
            ca-n stare de război...
                    Am replicat francezilor că Transilvania este sub sfera
            de influenţă culturală franceză, iar dezlipirea ei de România ar
            trece-o sub influenţă germano-maghiară. Mi-a părut rău, nu
            voiam să bag zâzanie, dar mă enervase boul  ăla de francez-
            ungur!...

            Paradoxismul = a spune nespusul!

                    Intelectualii români îşi ridicau privirile spre Franţa.
            Acum... spre America. Franţa a (s)căzut. Marile puteri se
            schimbă, parcă trec prin rotaţie la conducere. Cine va urma
            după America? Fiindcă am învăţat că nimic nu rezistă etern
            (pe-o poziţie)...
                    Am întâlnit-o pe Marisa Borrini, poetă italiancă din La
            Spezia, pe van Melle (poet din Belgia, editorul “Inedit”-ului, a
            cărui fiică, tot poetesă, tocmai se... sinucisese), pe profesorul şi
            eseistul Barogoui  din Québeq (arab de origine)...
            Maurice Raucy, inginerul de la Aérospatiale Toulouse, îmi
            vorbea pe drum (m-a cules în maşina lui) despre schimbarea
            ortografului francez: un exemplu ar fi de ce “pharmacie” şi nu
            “farmacie”? (un “ph” inutil, în loc de “f”)...
                    Franţa este frumoasă, verde, bogată, cu oameni
            sensibili, vorbăreţi. La festivitate îmi ziseseră că semăn cu Ilie
            Năstase (părul lung şi negru)...
                    Vorbisem despre “necesitatea alimentării  ştiinţifice a
            poeticului”. Criza poeziei implică încercarea de schimbare a
            formei  şi a conţinutului, experimentarea (poezia concretă,
            sonoră, vizuală). L-am citat pe Charles Olsson cu poeme
            proiective. Am amintit de poezia-obiect, poezia-găsită.  Şi-am
            ajuns la concluzia că nu există definiţie pentru poezie (ni se
            ceruse s-o definim)! Poezie preistorică – poezie fără cuvinte. În
            sală erau 30 de persoane, le-am numărat. Îmi place mereu să
   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37