Page 77 - Frate cu meridianele si paralele vol. 1
P. 77

M-a dus pân la gară în Chişinu. N-a aşteptat să plece
            trenul şi-a părăsit peronul.
            – Nu-mi plac despărţirile!, îndruga.
                    N-am avut de la cine-mi lua rămas bun şi nici cui face
            cu mâna. Priveam în gol, cuprins de amintiri când vagonul s-a
            urnit cu un zgomot brusc...
                    Pe urmele lui tată-mare, Mandache, care-a ajuns cu
            războiul (contra ruşilor) pân’ la Odesa. A fost rănit în bucă de-
            o schijă a unui obuz, ne povestea el, dar, pe vremea ceea, a fi
            luptat împotriva ruşilor era o crimă!...
                    Puiu D. mă povăţuia:
            – Să nu rămâi singur, că te scrânteşti. Însoară-te iar...
                    „E ca un flăcău!”, mă lăuda Lilia referitor la…(De-aia
            am slăbit atâta!)
                    18.07.1997.
                    Încep să primesc scrisori numai cu “Dr. Smarandache”,
            “Dear Dr. Smarandache”… parcă mă perie, mă mângâie pe la
            mustăţi!...
                    40-45 ani. Middle life crisis (criza de la mijlocul vieţii).
            M-a prins, nu se putea să nu fie! Prevăd multe schimbări anul
            acesta în viaţă-mi. Una bună (doctoratul terminat), alta rea (sau
            poate bună) – mutarea din casa nevestei. Postul. (?) Divorţul.
            Recăstoria. Altă mutare...
            Who knows!
   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82