Page 113 - Frate cu meridianele si paralele vol. 2
P. 113
rapida si ideile de libertate de la Revolutia Franceza îi
determina sa lupte împotriva sistemului: liberté, fraternité,
egalité.
Echipajul ajungea la 70 de oameni, cu 20-30 de tunuri,
plus arme personale (pusti, pistoale, sabii). Luau animale la
bord: vaci, capre – pentru hrana, papagali pentru placere.
Fiindca nu aveau fructe pe corabie, multi sufereau de scorbut
(carenta vitaminei C în organism). Începeau pirateria furând o
corabie.
Malaria secera multe vieti. Imaginea piratului legat la
un ochi si cu un picior de lemn, din filme, este reala. Raniti în
lupte, li se amputa bratul ori piciorul, pentru a nu se cangrena,
cu fierastraul!
Pe corabii erau multi sobolani care raspândeau o
multime de epidemii. La bord luau si femei, în special
prostituate.
Capitanii erau alesi prin vot majoritar de catre echipaj.
Exista si un regulament de piraterie, de pilda al Capitanului
John Phillips (1723):
- capitanul ia (din prada) o parte si jumatate, iar
urmatorii în rang (comandant, tunar, dulgher, botman) câte o
parte si un sfert;
- cine nu se supunea regulilor, ori înselau încrederea
superiorilor era abandonat pe o insula pustie, dându-li-se doar o
sticla cu apa. o arma si pulbere exploziva;
- altor nesupusi li se aplica legea lui Moses: 40 de
lovituri pe spate.
În Marea Caraibilor majoritatea piratilor erau negri.
Piratii nu-si îngropau comorile, cum citeam prin unele carti
pentru copii, ci o cheltuiau pe bauturi, femei, jocuri de noroc.
Doar Capitanul Kidd si-a îngropat-o.
Cel mai fioros pirat, ramas legendar, a fost Capitanul
Barbaneagra (alias Edward Teach) în Caraibe si în America.