Page 24 - Frate cu meridianele si paralele vol. 2
P. 24

Secvenţă din filmul „Fructele mâniei”

                    Filmul nu urmăreşte romanul până la sfârşit. Limbajul
            colorat, în argou, mă depăşea. Întrebam o doamnă lângă mine.
            Se mutase şi ea din Chicago în Gallup, cu job-ul. Singură ca şi
            mine. Cică o chema Ann, avea părul gri  şi profesa ca
            învăţătoare.
                    Îmi asemuiam viaţa cu a lui Tom Joad, eroul abia ieşit
            de la închisoare. Fugar, mereu pe drumuri, nemulţumit,
            răzvrătit, urmărit...
                    Ziua următoare am fost cu o vecină, Debra, o aiurită,
            fâţâită: „Pow-Wow Highway” (turnat în 1989) – despre indieni
            în noua societate. Comedie.
                    Nu-mi place Debra. E miorlăită şi bătrână. Dar lucrează
            ca infirmieră în rezervaţie (la 33 mile depărtare) şi câştigă 40 K
            mai mult ca mine cu doctorat: 30 K (pe an).
                    Neavând cu cine... Am apucat-o  (îmbrăţişat-o) de
            câteva ori pe străzile pustii – din prietenie (nu cu afecţiune)...
            cam crazy femeia! Plata biletelor: în seama mea, că tot îs mai
            sărac. Debra s-a mutat din Alaska, unde câştiga 50 K pe an,
            dar: frig şi depresie nervoasă din cauza întunericului permanent
   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29