Page 27 - Frate cu meridianele si paralele vol. 2

un hogan (casuta Navajo în forma de octogon, cu usa spre est),
încalzit cu un godin. N-am voie sa fac poze înauntru.
Ma aseaza pe un scaun, se uita printr-un pahar la mine,
ma ridica în picioare, zice ca sufar de dureri de spate (ceea ce
nu-i adevarat), pe urma împinge cu capul în spatele meu, destul
de tare si din gura scuipa o piatra neagra, rotunda într-o parte si
taiata drept în cealalta, spunându-mi ca a scos durerea
materializata în piatra, din mine. La fel procedeaza si în dreptul
burtii, dupa ce, în prealabil, la fel facuse si cu fetele, înaintea
mea. Alti „pacienti” asteptau la rând. Ma întrebam daca nu e
vreun sarlatan: tine pietre-n gura si afirma ca el le scoate din
oameni.
– Acum n-o sa mai ai dureri! îmi spune.
Îmi povesteste ca e foarte solicitat, chiar si FBI-ul îi
cere sfaturi care sa duca la elucidarea unor crime, femei
infertile care vor sa nasca... Se lauda ca odata a scos si cancerul
din organism. Dar se plânge ca are dureri de stomac fiindca se
forteaza sa traga raul din pacienti în el, dupa care sa-l arunce
afara.
Mi-a dat o firimitura de malai uscat, pisat, sa-l înghit.
Pe urma un sfert de pahar de apa, sa-l beau. Dupa acest
tratament/consultatie mi s-a recomandat:
– sa ajung acasa înainte de scapatatul soarelui (ceea ce
n-am reusit!);
– sa nu manânc sarat;
– sa nu gust carne de porc, mezeluri;
– sa nu consum bauturi acidulate;
– sa nu ating focul, cutitul, foarfeca (ceea ce am
respectat).
A doua zi trebuia sa: ma spal pe mâini si pe fata în
lighean (dupa care sa arunc apa pe pamânt) si sa fac un dus –
câte bordeie, atâtea obiceie (mi-am spus)!
Am vizitat si Tsaile cu Navajo Community College –
unde în vara lui ’96 m-am clasat al doilea la interviu, ratând