Page 17 - Frate cu meridianele si paralele vol. 4
P. 17

?
                    În aeroport întâlnisem pe Teresinka Pereira, poeta de
            limba portugheza, profesoara de spaniola la Colegiul Bluffton
            din Ohio, cu copiii ei din a doua casatorie.
                    – Îti dau doua sfaturi pentru Brazilia, m-a înfruntat: (1)
            sa nu te pronunti împotriva comunismului si (2) sa nu te uiti
            dupa femei (barbatii brazilieni sunt foarte gelosi  si poti avea
            necazuri).
                    Rasfoiesc niste ziare în avion: O Globo, Folha de Săo
            Paulo, Icaro (bilingv) sa vad daca înteleg si eu vreun cuvânt.
            Îmi trimisese mama un dictionar român-portughez (1981) de
            Pavel Mocanu  si-l purtam mereu cu mine, împreuna c-un
            carnetel si-un pix în care-mi notam sporadic.
                    Se-anunta ca-s probleme cu decolarea – ploaie, timp
            urât – si întârziem pe pista.
                    Am loc la fereastra, dar pe aripa avionului.
                    Pasagerii vorbareti tare, strigau dintr-o parte în alta, nu
            mai aveau rabdare asteptând. Unul de la mijloc, altul din spate.
            Ni s-au dat periute si pasta de dinti sa ne spalam gura sa nu
            miroase la aterizare, apoi si-un pieptene.
                    M-am mutat lânga doi tineri, Andre, care lucreaza
            mecânico împreuna cu tatal sau  si Marcilio,  pintor (adica
            pictor).
                    – De unde esti?
                    – Din România.
                    – Nadia Comaneci, exclama baietii simultan.
                    Schimbam adrese între noi.
                    În fine, ni se aduse mâncare, fiindca ne razbea foamea,
            si aeroplanul tot în Chicago:
                    – Estoy com muita fome!
                    – Estoy fominto!
            glasuiesc colegii de scaun  si eu ciulesc urechile sa-nvat
            expresiile din mers, din fuga.
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22