Page 90 - Frate cu meridianele si paralele vol. 4
P. 90

Ajung cu taxiul la Hotelul Auto Park, unde sunt cazat la
            camera 603.
                    – Ce face mâine Italia la Campionatul Mondial de
            Fotbal? l-am întrebat pe şoferul taxiului.
                    – Vince! (Învinge! în limba italiană)
                                          
                    Învăţ cuvinte elementare, ca să mă descurc:  dove =
            unde;  stazione =  staţie;  aberto =  deschis;  magazzino =
            magazin; piccolo = mic, puţin; ghirlanda = ghirlandă; gioco =
            joc.
                    E simplu de citit, ca în română. Grupurile de litere ce,
            ci, che, chi, gi, ge, ghe, ghi se pronunţă aidoma.
                    Italienii îmi citesc corect numele: Smarandache, nu
            Smarandaş ori Smarandacii.
                    Nu sunt sunete ca în engleză pe care să le pronunţi
            sucit, cu limba printre dinţi: θ (s printre dinţi) ori ð (z printre
            dinţi).
                                          
                    Italienii sunt vorbăreţi, amabili. Bruneţi  ca  noi.
            Şi-atunci, de ce-i numesc unii pe români „ţiganii italienilor”?
                                          
                    Am coborât din autobuzul 22 la staţia  Santa Maria
            Novella, în centrul oraşului. Biletul costă 1,50 euro în maşină,
            dar de la chioşcuri îl iei cu 1 euro.
                    Dacă şoferul nu mai are bilete, răspunde:
                    – Finito! (S-au terminat!).
                    Atunci poţi să călătoreşti gratuit, căci supracontrolul nu
            te amendează.
                    Mă aşteptam ca „şofer” să se zică într-un fel apropiat de
            română-franceză, dar nu, se cheamă autista (de la auto).
                    Oare, voi întâlni români şi pe aici?
                                          
                    1 € = 1,3594 $
   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94   95