Page 19 - Frate cu meridianele si paralele vol. 1

Matisse (motive ca în covoare), Giacometti (picturi cu forme
sterse, culori sumbre), Jacques Lipschitz (sculpturi drepte),
Juan Gris (cubist, superprelucrat), Georges Braque (linii
sparte), Pablo Picasso, Fernand Léger (“Elément Mécanique”,
arta tehnica), Théo van Doesburg (compozitii), Piet Mondrian
(picta cu nonculori – alb, negru, gri; linii orizontale si verticale,
fara simetrie; tablouri simplificate la extrem; numai unghiuri
drepte = odihna; în SUA, Mondrian a folosit scotch si benzi
izolatoare lipite pe pânzele sale. Ce sa mai comentez: îmi
seamana sau invers!) si George van Tongerloo si François
Morellet si Frantisek Kupka în aceeasi maniera...
Un salon special pentru Brâncusi al nostru: “Muza
adormita” (bronz, 1910), “Foca” (marmura, 1936), “Coloana
Infinitului” (III), “Domnisoara Pogany” (II, V), “Tânara fata
sofisticata”, “Cocos“, “Fotoliu”, “Pasarea în spatiu”...
Apoi, Francis Picabia (colaje: hârtii, sfori prinse pe
pânze), Raoul Hausmann (“L’esprit de notre temps”: un cap de
lemn cu obiecte atasate – ceas, portofel, metru de croitor, roti
dintate), Marcel Duchamp (“Fontaine”, 1917/64, înfatisând pur
si simplu un pisoar luat de la WC!)...
Se prapadeste Jean de râs:
– Daca te duci sa-l cumperi din comert, un pisoar face câteva
sute de franci; însa exponatul din muzeu, capatând valoare
“artistica” prin ideea însasi de a fi pus într-o expozitie de catre
“sculptor” – care n-a mesterit absolut nimic, a capatat asadar
acest obiect “calitati” estetice...
– De avangarda, completez.
Ma priveste cu ocheada:
– Pai, cum îti surâde tie!
– Asa, ma duc sa strâng niste fiare vechi, ruginite, sârme
înghimpate, lemne putrede, balegar mirositor – le-asez
gramada în forme bizare si-mi intitulez “creatia” paradoxista:
UMANITATE (adica razboaie, degradare, prostitutie,
îmbatrânire spirituala)!!...