Page 24 - Frate cu meridianele si paralele vol. 1

“Circles of Lights” (Cercuri de lumini), “Dark Snow” (Zapada
neagra)...
Cu Jean în Parc, lânga “Palma care asculta” – statuia lui
Henry de Miller...
De când s-au inventat benzile magnetice de
înregistrat/raspuns la telefon, nu mai poti discuta cu fiinte
umane, ci doar cu... masina! Telefonasem din Arizona,
trimisesem chiar o misiva, sunasem din Paris. Nimic, sa dai cu
tunul! Monica Lovinescu si Virgil Ierunca faceau pe surzii!
– Au cercul lor, închis, nu poti intra!, avea sa-mi confirme mai
târziu, la Bucuresti, Victor Frunza...
Iar R., pe acelasi ton!
– Nu te gasesti în sleahta acolitilor astora!
– Dar ei se erijeau în diriguitori ai culturii si ai artistilor exilati
din România!
– Haaa, astea-s povesti radiofonice!
– Si eu care credeam ca-n Occident umbla Libertatea si
Dreptatea pe toate strazile!...

Cultura se sprijina pe ONG-uri

Cultura nu e sprijinita de la Centru. De pilda, în Statele
Unite: nici o revista literara nu este finantata de catre guvernul
federal sau statal; analog pentru institutiile teatrale, muzicale.
Exista, desigur, fundatii particulare care sponsorizeaza anumite
publicatii, dar în timp limitat si prin concurs. Se acorda si
premii, burse (“fellowships”) – dar nici 10% din
scriitorii/artistii americani nu ajung sa intre în posesia lor. Un
exemplu: “Guggenheim Memorial Foundation” accepta în
1992 numai 148 de aplicatii, din totalul de 3.162, adica nici
5%! Recipientii nu au voie sa mai participe pe viitor. “National
Endowment for Arts” aloca anual 200.000-300.000 $ în
sprijinul literatilor/actorilor de pe continent (cetateni sau
rezidenti permanenti – iata ca si eu pot concura!), între 5.000 $