Page 42 - Frate cu meridianele si paralele vol. 1

Nord, de simţi câteodată că-ţi iau foc ochii, şi a plecat din
Phoenix după câţiva ani – parcă în Detroit. Tibi era necăsătorit,
avea cam vârsta mea (+/– 1-2 ani), amabil, calm, flegmatic,
cam tot de înălţimea mea. În lagăr, obişnuiam să discutăm
politică, sociologie la o cutie de bere. În Germania am vizitat
cu el o româncă-unguroaică: părinţii lui ziceau să se însoare cu
ea, dar el a zis că nu mai vrea să înveţe încă o limbă mutându-
se în Germania (tipa avea un job bun acolo şi nu voia să plece,
dar avea şi un copil din altă căsătorie). Tibi a lucrat ca şofer de
truck (camion) în America şi câştiga bine (plătit la numărul de
mile parcurse cu truck-ul). În truck există un frigider micuţ şi
pat de dormit, aşa că, măcar din acest punct de vedere, şoferii
de camion n-au probleme de confort prea mari...

Orăşelul Germering. Oprim ca să întâlnească Tibi o
cunoştinţă...
Ne întrebăm: vom putea intra în Austria fără vize?...

Tranzit fulger prin Austria şi Ungaria

Trecem graniţa dintre Germania şi Austria fără să ne
ceară paşapoartele (când ne-a văzut în “Opel” cu număr
german, ne-a crezut nemţi şi vameşul ne-a întors spatele!)...
Pe autostrada München-Salzburg-Viena întâlnim maşini
de Cluj, de Covasna... România începe să se facă simţită...
Vizităm Palatul Imperial din Viena... Joseph II Augusto
şi Maria Teresia Augusta (pe terasă)...
Schimbăm bani: 1 DM = 6,91 schillingi, 1 $ = 10,90
schillingi...
Drumul E60 ne-a dus spre Budapesta. Maşini parcate
pe trotuare, străzi mai largi, tramvaie. Un copil se repede şi
şterge parbrizul (văzuse număr german). Tibi n-are încotro şi-i
întinde trei mărci. Multă poliţie. Nu ştim viteza legală, semne
de circulaţie nu prea-s...