Page 26 - Frate cu meridianele si paralele vol. 2
P. 26
(m-am simtit magulit, am auzit) si-i dadea coate.
Când barbatu-sau, o prajina de om, desirata, cu barba
tepoasa, chel, s-a dus pe hol, s-a dat lânga mine zâmbind: „Îti
place sa te sune fetele la orice ora?”, „Sigur, sigur!” i-am
raspuns si i-am strecurat numarul meu de telefon pe un biletel.
„o sa-ti prezint pe Pamela” a reluat, „tot asistenta medicala, dar
macar nu e asa nebuna ca Debra!”
Ramas burlac, aproape parasit de amanta basarabeanca,
n-am decât sa alerg iar dupa fuste – desi nu stiu unde, ca putine
fete-s frumoase în acest mic oras-comuna!
La un vraci indian
21 noiembrie 1997
Cu Judy, ajutor de secretara la Matematica si Nanette,
profesoara cu jumatate de norma, la UNM, în excursie.
Amândoua indience, tacute, oachese. Îmi plac mai mult
femeile care vorbesc putin.
Judy locuieste în Arizona si lucreaza în New Mexico –
state diferite. Completeaza taxele pentru New Mexico.
Trecem prin Black Hat, pe lânga un cimitir cu o padure
de steaguri (cica e al veteranilor care au luptat în razboaie).
Munti de nisip. Suntem în plina rezervatie Navajo. Casele sunt
de fapt trailer-e (un fel de vagonete din scânduri). Unele sunt
deconectate, n-au nici electricitate, nici apa. Spune-i unui
român cum ca în America exista case fara lumina electrica si sa
vezi daca te crede!
Stânca Broasca (seamana cumva), alte mici asezari
(cum or trai oamenii acolo? ca eu m-am învatat numai în orase
mari).
În Chinley mergem la un vraci (medicine man) indian.
Costa 20 $. Nu cred în asa ceva dar sunt curios. Locuieste într-
