Page 19 - Frate cu meridianele si paralele vol.3
P. 19
Tragerea pe roată a Sf. Gheorghe în Salonic, în secolul
al III-lea, deoarece credea în Hristos.
În secolul al XVII-lea, otomanii i-au forţat pe bulgarii
din zona Munţilor Rodopi să se convertească la Islam (religia
mahomedană; în arabă, „islam” însemnă supunere). Chiar şi-n
prezent există bulgari musulmani (în afara comunităţii turceşti
din Bulgaria).
În bulgară la altar se zice „oltar”. O carte de rugăciuni
cu coperte din argint, din anul 1773.
Bulgarii au şi ei numele „Ioan” (provenit, prin
prescurtare, din ebraica veche, înseamnă „Darul Domnului”),
dar mai des e folosit Ivan (varianta slavă a lui Ioan), ca la ruşi.
De exemplu: Ioan ot Cevindol („ot” = din).
Mulţi pictori creştini în acest muzeu din catedrală:
Dicho Zograf, Zograf Yaniki din Samokov, Naum şi Climent
Hohritski din Macedonia (succesorii lui Kiril şi Methodiu),
Nikola Obrazopisov (m. 1915), George Dimitrov, Yonko Pop
Dimitrov, Dimitar Kanchov etc.
În bulgară anghel = înger (la noi, „Anghel” este nume
sau prenume).
Sfinţi imortalizaţi în icoane: Sf. Dumitru, Sf. Nicolae,
Sf. Ioan Teologul, Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Eugen, Sf. Damian,
Sf. Minas, Sf. Theodor, Sf. Theropontius.
Un tablou cu cei 40 de martiri de la Sevastia („Cei 40
de mucenici” se spune la noi).
Profetul Habakkuk.
Un arhiepiscop din secolele XII-XIII, la Biserica Sf. Nicolae
din Melnik, în sudul Bulgariei.
„Barocul stalinist”
Bulgarii înţeleg ruseşte, doar limba lor este slavă.
Numărarea până la zece: 1 - edin; 2 - dve; 3 - tri; 4 -
cetiri; 5 - pet; 6 - shes; 7 - sedâm; 8 - osâm; 9 - devet; 10 -
decet.