Page 43 - Frate cu meridianele si paralelele vol. 6

Internaţională, care, ulterior, a conferit această onoare lui
Orville Wright, pentru zborul său din 17 decembrie 1903 (36,5
m lungime, la înălţimea de circa 3 m, cu durata de 12 secunde).
De fapt, performanţa lui Alberto Santos-Dumont a fost cel de-
al treilea zbor aviatic din Europa, realizat în anul 1906, după
cele ale lui Traian Vuia şi J. Ch. Hansen Ellehammer.
La 12 noiembrie 1906, cu acelaşi avion, el a stabilit primul
record mondial aviatic, recunoscut de către Aeroclubul
Francez pentru realizarea unui zbor de 220 m în mai puţin de
22 de secunde.
Desigur, în Brazilia, se spune că primul zbor aviatic a fost
realizat de acest brazilian(o-francez).

Avionul cu reacţie – invenţia unui român!

Consider că epopeea inventării avionului, începută în
anul 1874, la Brest, în Franţa, avea să se încheie în anul 1910,
tot în această ţară, dar la Paris, printr-o noutate revoluţionară –
avionul cu reacţie – inventat şi pilotat de către un român.
Henri Marie Coandă (1886-1972), inginer şi fizician
născut în Bucureşti, fiul generalului Constantin Coandă,
profesor de matematică la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele
din Bucureşti (numit de mai multe ori ministru şi chiar prim-
ministru, în 1918), mama sa fiind franţuzoaică (ceea ce explică
prenumele viitorului inventator), a fost iniţial (la dorinţa
tatălui) ofiţer de artilerie, cu studii tehnice superioare în
Germania şi în Belgia. A părăsit însă armata şi a făcut studii
aeronautice la Paris, fiind în 1910 şeful primei promoţii de
ingineri aeronautici, a Şcolii Superioare de Aeronautică şi de
Construcţii Mecanice din Paris.
La 16 decembrie 1910, lângă Paris, pe câmpul de la
Issy-les-Moulineaux (folosit şi de Traian Vuia în anul 1906), el
a testat primul avion cu reacţie, Coandă 1910, care fusese
expus la Salonul Internaţional de Aeronautică din Paris, ediţia a