Page 10 - Frate cu meridianele si paralele vol. 1
P. 10

la cine învăţa, nu-i aşa?), apoi, Leonid Mămăligă Arcade
            (vicepreşedinte, un avorton de om), şi Mihai Botez...

            La un congres al “American Romanian Academy”

                    Am apucat ultimele două zile din Congresul al XVII-lea
            al ARA (“American Romanian Academy”). Trimisesem prin
            poştă lui Constantin Corduneanu lucrarea mea de algebră “O
            funcţie numerică în teoria congruenţei”. N-am ajuns s-o
            prezint. Dar i-am cunoscut pe matematicieni, am schimbat
            adrese: Florin Diacu, pe care mi-l dădea exemplu Corduneanu
            în fiecare scrisoare, fiindcă în lagărul din Germania reuşise să-
            şi treacă doctoratul, în vreme ce eu prin Turcia tăiam frunze la
            câini (bine, dar nici nu-i compari pe nemţi cu turcii!), Radu
            Zaharopol, Todor Fabian  şi, bineînţeles, tartorele nostru –
            Constantin Corduneanu. Întâlnirea se derula la Northridge State
            University. Aici, o expoziţie de carte românească (printre
            altele: “Mişcarea Literară Paradoxistă”, de C. M. Popa, critic
            literar intrat în manualul de literatura română; un volum de
            versuri pe care mi-l tradusesem în engleză...), desene ale
            copiilor din Târgu Mureş. Doi redactori de la “Clipa”,
            săptămânal politic, cu tiraj de 2.000 de exemplare, împărţeau
            gratuit publicaţia lor. Analog, Aristide Buhoiu cu “Universul”
            său.
                    Au fost secţiuni în engleză şi în română. Am asistat la
            câteva mese rotunde. Tematica generală – “Ieşirea din izolare a
            României”. Trebuia să participe şi scriitorul Petru Popescu din
            Los Angeles pe subiectul “Limbajul  şi realităţile Tranziţiei”,
            dar a fost înlocuit de Mihai Botez. Un eseu structurat, deştept,
            la obiect a  ţinut romancierul Bujor Nedelcovici (homo
            politicus-religiosus-estheticus, complexul culturii de care
            “sufereau” activiştii de partid...), comparat cu alţii care vorbeau
            pentru a nu spune nimic! L-am abordat la sfârşit. Cumsecade.
            Spre deosebire de Mămăligă, care a fost respingător (n-a vrut
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15